joi, 28 ianuarie 2010

Speranţa

Atunci când eşti mai trist
Şi nu mai poţi visa,
Când drumul ai pierdut
Şi nu-l mai poţi urma,
Când toţi te-au părăsit
Şi crezi că singur eşti,
Atât poţi să mai faci:
Spre stele să priveşti.

Când credem c-am pierdut,
Că totul s-a sfârşit
Revine un cuvânt
De neînlocuit;
Pătrunde iar în noi
Şi aripi ne dă iar
Ne face să zâmbim
Ea, numai ea
Speranţa.

Speranţa că-ntr-o zi
Poţi fi ce ai visat
Că totul poate fi
Frumos şi adevărat
Să faci din visul tău,
Un ţel şi orice-ar fi
La el nu renunţa;
Aşa vei reuşi.

Când credem c-am pierdut,
Că totul s-a sfârşit
Revine un cuvânt
De neînlocuit
Pătrunde iar în noi
Şi aripi ne dă iar,
Ne face să zâmbim
Ea, numai ea
Speranţa.

Să faci din visul tău
Un ţel şi orice-ar fi
La el nu renunţa;
Aşa vei reuşi.

2 comentarii:

Anonim spunea...

in noaptea grea a vieti mele cand greau luptam cu firea rea
nici ajutor si nici scapare eu n-am aflat la nimenea
TU Singur ai venit in clipa cand zaceam zdrobit
si-a mele rani insangerate mi le-ai spalat,caci m-ai iubit.

L Stan spunea...

Prietene, stiam ca faceai constructii ultima oara cand am mai vorbit (3 ani acus).

Eu zic ca ti-ai gresit meseria.
Frumos ce faci si ce gandesti
Tine-o tot asa.